Multe camere științifice folosesc răcirea senzorilor pentru a reduce influența „zgomotului termic de întuneric” dependent de temperatură [link] și a pixelilor fierbinți. Unele camere oferă mai multe metode de răcire pentru modul în care excesul de căldură este eliminat, în timp ce pentru unele camere și aplicații de imagistică, nu este necesară răcirea.
Senzorul camerei în sine este răcit adesea la temperaturi sub zero grade de către un dispozitiv Peltier, care mută căldura către sistemul de eliminare a căldurii al camerei. Răcirea cu „aer” sau „aer forțat” este cea mai comună metodă de eliminare a căldurii, în care un ventilator folosește fluxul de aer pentru a schimba acest exces de căldură cu aerul ambiental. Alternativ, unele camere oferă și posibilitatea de a utiliza un sistem de circulație a lichidului pentru a elimina căldura într-un rezervor sau o baie răcită. Acest lucru poate oferi avantaje în anumite situații, în schimbul considerațiilor practice și de cost.

Am nevoie de răcire cu lichid?
Pentru camerele răcite, răcirea cu aer este de obicei cea mai convenabilă opțiune, cu condiția ca în jurul camerei să existe un flux de aer adecvat și ca temperatura ambientală a camerei să nu fie prea ridicată. Acest lucru nu necesită piese sau instalații suplimentare și nu există riscul de scurgeri sau vărsări. Există însă două situații principale în care răcirea cu lichid poate fi esențială.
În primul rând, pentru unele camere, răcirea cu lichid poate permite o temperatură mai scăzută a senzorului, ceea ce asigură un zgomot de curent întunecat mai redus. Dacă sunt necesari timpi de expunere lungi, de la zeci de secunde până la minute, zgomotul redus poate oferi îmbunătățiri semnificative ale raportului semnal-zgomot și ale calității imaginii.
În al doilea rând, deși în timpul fabricației se depun toate eforturile pentru a minimiza vibrațiile ventilatorului intern al unei camere, ocazional, în cazul echipamentelor foarte sensibile, acest lucru poate fi problematic. În acest caz, răcirea cu lichid permite instalarea camerei fără vibrații, sistemul de circulație a lichidului putând fi apoi separat de echipamentele sensibile.